Circa 70% din gospodăriile intervievate în Europa de Est şi  Asia Centrală au declarat că au redus cheltuielile pentru produsele alimentare de bază şi de asistenţă medicală din cauza crizei economice globale, potrivit unui raport publicat miercuri.

Sondajul “viaţa în tranziţie”, realizat de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) şi Banca Mondială - a constat în intervievarea a 38.000 de gospodării din 29 de ţări din Europa Centrală şi de Est şi Asia Centrală şi cinci ţări vest-europene - Marea Britanie, Franţa, Germania, Italia şi Suedia. Întrebări cheie ale acestui studiu au fost: Cum au făcut faţă cu oameni crizei economice? Sunt oamenii optimişti în privinţa viitorului? Sunt oamenii mulţumiţi de viaţa lor?

“Economiile în tranziţie” din Europa Centrală şi de Est au fost printre cele mai greu lovite de criza creditelor: în întreaga regiune, PIB-ul s-a redus cu 5,2%, muncitorii au resimţit scăderea salariilor, mulţi şi-au pierdut locurile de muncă şi volumul remitenţelor s-a redus. “Aceasta inversare bruscă averilor a venit după un deceniu de creştere susţinută, care a dus la îmbunătăţirea condiţiilor de trai pentru populaţiiile în tranziţie, între 1999 şi 2006. Astfel peste 55 de milioane de oameni au scăpat de sărăcie”, se arată în raport.

În opt ţări - Croaţia, Letonia, Lituania, Muntenegru, România, Slovenia, Turcia si Ucraina - mai mult de jumătate din persoanele chestionate au răspuns că salariile lor au scăzut ca urmare a crizei. O treime din intervievaţii din Letonia, Macedonia şi Tadjikistan, au răspuns că în gospodăria lor cel puţin o persoană şi-a pierdut locul de muncă.

Pentru a face faţă crizei, unele persoane au apelat la două locuri de muncă sau au lucrat mai multe ore, iar altele au redus costurile. Potrivit raportului,  o treime din gospodării au redus cheltuielile pentru asistenţa medicală şi alimente de bază, cum ar fi lapte, fructe, legume şi pâine.

Studiul a încercat să determine şi satisfacţia cu viaţa a oamenilor şi modul în care aceştia privesc viitorul. De asemenea, cei mai mulţi oameni au răspuns că nivelul corupţiei nu a scăzut în această perioadă.

Câteva date din raport:

• În întreaga regiune, 30% dintre cei intervievaţi au declarat că cineva din gospodărie a suferit scăderi salariale şi 17% au afirmat că minim o persoană din gospodăria lor şi-a pierdut  locul de muncă
• Aproape 25% au declarat că au făcut faţă crizei prin angajarea la un al doilea job sau prin prestarea mai multor ore de lucru
•  în comparaţie cu un sondaj din 2006 – nu au existat schimbări majore raportate la variabila “satisfacţia cu viaţa” – 42,7% s-au declarat mulţumiţi de viaţa lor, comparativ cu 44,2% în 2006.
• Suedia şi Germania au avut cele mai ridicate niveluri de satisfacţie a vieţii, urmate de Tadjikistan – ţara cu cel mai scăzut nivel de PIB pe cap de locuitor din acest studiu.

Gospodăriile din România au raportat cel mai scăzut nivel de satisfacţie cu viaţa. 

Optimismul • percepţia despre viitor – a scăzut în ansamblu de la 55% la 49%
• Uzbekistan pare cea mai optimistă ţară din cele  studiate, cu 80% din gospodării care au răspuns că au încredere că în viitor va fi mai bine
• În întreaga regiune, oamenii nu par să creadă că nivelul corupţiei a scăzut în ultimii patru ani. Respondenţii au enumerat poliţia rutieră, oficialii de asistenţă medicală şi instanţele civile, ca fiind cele mai corupte instituţii.

Sursa: http://www.guardian.co.uk/global-development/poverty-matters/2011/jun/29/human-cost-economic-crisis-europe-asia#data

Să analizăm din punct de vedere sociologic conţinutul declaraţiei preşedintelui. 1. Regele a trădat interesul naţional. 2. Ion Antonescu a fost doar prim-ministru, dar rămâne responsabil de Holocaust.  3. Slugile la ruşi primesc iertarea păcatelor.

Am citit până în prezent aproape toate comentariile pe marginea subiectului, dar din punctul meu de vedere toate pierd un detaliu extrem de important, rămânând concentate pe prima propoziţie: “Regele a trădat interesul naţional”. Ceea ce a vrut să spună preşedintele Traian Băsescu în fraza de mai sus nu se referă doar la trădare, mesajul transmis este unul mult mai profund şi cu implicaţii majore. Această simplă “opinie” a preşedintelui, după cum el însuşi o cataloghează, ascunde o acuză mult mai gravă şi anume: “Regele este vinovat de Holocaust, dar a fost absolvit de această acuză pentru că a acceptat condiţiile ruşilor, în timp ce Ion Antonescu a fost doar un premier sub comanda sa. Este vinovat de trădarea interesului naţional”. Acesta este mesajul preşedintelui rearanjat într-o ordine obiectivă, strict ştiinţifică şi care îi dezvăluie adevăratul înţeles.

O asemenea acuzaţie schimbă cu totul o posibilă interpretare a declaraţiei.

1. Fie preşedintele are informaţii clasificate care pot duce la rescrierea istoriei şi reabilitarea lui Ion Antonescu şi pe care este obligat în aceste condiţii să la facă publice.

2. Fie preşedintele nu are astfel de informaţii şi făcând o acuză de asemenea gravitate fără argumente şi dovezi  încalcă flagrant Codul Penal.

Referitor la afişul electoral al preşedintelui cred că toţi românii îşi doresc să vorbească mai puţin şi mai inteligent.

Regionalizarea lui Băsescu

- reorganizarea administrativ-teritorială a României în opt judeţe (Moldova de Nord, Moldova de Sud, Muntenia, Oltenia, Banat, Crisana, Centru si Bucureşti). Acestea vor fi conduse de 8 prefecţi.

- Judeţul Moldova de Nord şi va îngloba actualele judeţe Suceava, Botoşani, Neamţ, Iaşi, Bacău şi Vaslui – Capitala Iaşi

- Judeţul Moldova de Sud este singurul judeţ nou care va avea în componenţă judeţe din trei zone istorice diferite, Moldova, Muntenia şi Dobrogea. Judeţul va fi compus din actualele judeţe: Vrancea, Galaţi (Moldova), Buzău, Brăila (Muntenia), Tulcea şi Constanţa (Dobrogea) – Capitala Constanţa

- Judeţul Muntenia, noul judeţ din partea de sud a ţării cuprinde şapte judeţe din jurul zonei Capitalei – Argeş, Dâmboviţa, Prahova, Teleorman, Girugiu, Ialomiţa şi Călăraşi – Capitala Ploieşti

- Judeţul Oltenia este format din actualele judeţe Mehedinti, Gorj, Vâlcea, Dolj şi Olt – Capitala Craiova

- Judeţul Banat va cuprinde judeţele Timiş, Arad, Hunedoara şi Caraş-Severin – Capitala Timişoara

- Judeţul Crişana va îngloba actualele judeţe Bihor, Satu-Mare, Sălaj, Cluj, Maramureş şi Bistriţa-Năsăud – capitala Cluj

- Judeţul denumit generic “Centru” cuprinde sase judete actuale: Alba, Sibiu, Mures, Harghita, Covasna şi Bralov – Capitala Braşov

- Judeţul Bucureşti – Capitala României

Regionalizarea USL

- Păstrează unităţile administrative existente şi adaugă un nou nivel, regiunea, care are are în subordine structuri de organizare judeţene şi locale şi la care se opreşte relaţia cu centrul.

- înfiinţarea unor instituţii noi: executivul regional, condus de un preşedinte ales; Senatul devine o Cameră a reprezentanţilor locali, preluând funcţia de reprezentare a puterilor locale; Curte de Apel regională.

- Consiliul Regional va fi condus de un preşedinte, ales direct de cetăţeni, care va funcţiona ca un “premier” al regiunii şi va avea un buget propriu, format din bugete locale, fonduri europene şi fonduri de coeziune de la bugetul central. Va fi sustinut de membrii Consiliului Regional.

- nu va exista o singură capitală a regiunii, fiecare regiune va avea multiple centre de interes – un centru economic, un centru politico-administrativ, un centru cultural şi unul universitar.

Acest proiect ar urma să se pună în aplicare în trei momente cheie. Astfel, în 2012-2013, se organizează trecerea de atribuţii şi de competenţe între guvern şi judeţe, pe baza unor dezbateri publice şi cu informarea corectă a cetăţenilor, se întăresc cele 8 regiuni de dezvoltare, cu structuri politice noi, se desfiinţează Ministerul Dezvoltării Regionale, iar fondurile europene şi fondurile româneşti alocate dezvoltării regionale se redirecţionează la nivel local prin politici de coeziune, se modifică Constituţia, pentru introducerea acestui concept.

În 2014, se vor organiza alegeri indirecte, pentru desemnarea unor Consilii Regionale provizorii (în acelaşi timp cu alegerile europarlamentare). Aleşii locali (primari, consilieri locali şi judeţeni) îşi aleg preşedintele de Consiliu Regional, iar de la nivel central, se desemnează membri delegaţi, în subordinea preşedintelui de CR, cu atribuţii speciale pe domenii de interes (educaţie, sănătate, transporturi, mediu etc). Timp de doi ani, aceste Consilii vor funcţiona cu atribuţiile primite (pregătind instituţiile pentru primele alegeri directe).

În 2016, odată cu alegerile locale, au loc alegeri pentru desemnarea preşedinţilor de Consilii Regionale (alegeri directe – vot uninominal), au loc, de asemenea, alegeri pentru desemnarea Parlamentelor regionale, care vor funcţiona ca legislative regionale, vor intra în funcţiune şi Curţile de Apel regionale, pentru a funcţiona şi puterea judecătorească la acest nivel.

Comentariu

În linii mari, modelul regionalizării propuse de Traian Băsescu pare a fi mai adecvat. De ce? În primul rând pae a fi  mai simplu şi aplicabil imediat, iar la alegerile din 2012 se va merge deja după noua formulă, cel puţin aşa afirmă PDL-ul. În al doilea rând, focarul de tensiune Ţinutul Secuiesc se topeşte în judeţul Centru în care majoritatea populaţiei este de naţionalitate română, iar pretenţiile iredentiste sunt astfel contracarate. În al treilea rând se observă o mai mare debirocratizare spre deosebire de modelul USL, care doreşte atât menţinerea actualei formule cât şi înfiinţarea unei suprastructuri instituţionale care va prelua guvernanţa locală. Este clar în viziunea USL aparatul birocratic va creşte în loc să scadă, ceea ce nu va aduce decât costuri mai ridicate pentru menţinerea acestor instituţii şi pentruz plata funcţionarilor, mai puţină transparenţă în luarea deciziilor etc. Ca o opinie personală, consider că Traian Băsescu avea informaţii despre acest proiect al USL, ba chiar îl cunoştea foarte bine, motiv pentru care a lucrat direct pe planul acestora reducându-l până la o formă optimă de reorganizare. Este o ipoteză. În orice caz, manevra USL de a ieşi cu propria viziune după anunţul făcut de Bogdan Olteanu şi Traian Băsescu cu un proiect mai slab calitativ, decât al portocaliilor, mi se pare un gest de o naivitate nepermisă pentru alianţă de opoziţie politică.  Mai mult decât atât, faptul că UDMR a luat imediat atitudine declarându-se împotriva proiectului lui Băsescu, iar USL-ul a sărit imediat în întâmpinarea UDMR considerând că ar putea beneficia de un viitor ajutor al acestora în cazul asumării răspunderii Guvrnului Boc pe acest proiect de lege mi se pare o eroare gravă, care trădează lipsa interesului naţional în astfel de chestiuni şi prioritatea interesului politic-electoral specific clasei politice româneşti.

Voi reveni cu un amplu articol despre Descentralizare si Subsidiaritate, despre Guvernanţă şi Guvernare şi despre metamorfoza Statului în epoca postmodernă.