Disperaţi că nu pot urmări la televizor transmisiunile meciurilor de fotbal din Liga I efectuate de RDS-Antena 1-GSPtv, mai mulţi împătimiţi ai fotbalului au hotărât că a sosit timpul să nu mai stea cu braţele încrucişate în faţa „puricilor” de pe micul ecran şi au trecut la acţiune. Au făcut o petiţie. Şi i-au trimis-o direct lui Nicolae Văcăroiu, fost prim-ministru, actual preşedinte al Senatului. Cum îl ştiţi, cu zâmbetul pe buze şi mai puţin stresat decât alţi politicieni, de altfel la fel remarcabili ca şi domnia sa, Văcăroiu a admis că problema este importantă şi trebuie tratată cu seriozitate. În acest sens, a stabilit că sesizarea trebuie să fie analizată de Comisia de specialitate – de sănătate şi sport. Adică până se va analiza se va termina campionatul, fiindcă urmează alegerile şi comsiile se mai şi schimbă, iar timpul în politică este mai relativ decât adevărul. Dar după ce se va analiza petiţia, ce credeţi că se va întâmpla? Prevăd. Nicolae Văcăroiu va rezolva pentru totdeauna problema televizărilor. Toţi locuitorii spaţiului carpato-danubiano-pontic vor sta priponiţi în faţa micilor ecrane pentru a urmări incursiunile în viteză ale lui Bănel şi opririle în panourile publicitare, driblingurile fine ale lui Costea şi ratările de la punctul cu var, golurile lui Bratu şi „mitralierele” lui invizibile. Spectacol. Nebunie. Şi în toată această veselie generală microbiştii îşi vor dori ca Nicolae Văcăroiu să fie şef şi la fotbal nu doar la Senat. Să conducă destinele Ligii I, pentru că a făcut într-un final dreptate şi a garantat poporului satisfacţii nelimitate. Mitică Dragomir va fugi mâncând pământul din calea mulţimii furioase, care va veni să-l instaleze pe „Văcă” preşedinte. De pe acoperişul sediului LPF un elicopter va decola salvând ce a mai rămas din vechile structuri… Apoi, la televizor o voce „ameţită” va răzbate minţile tuturor petiţionarilor: „Fffraţilor, am învins! Hâc!”
Impresari şi impresii la plecarea lui Moţi
La fel ca mulţi dintre cetăţenii români, cântăreţi ambulanţi prin pieţele peninsularilor, care au strâns averi manelizând celebre canzonette, Moţi parcă şi-ar fi legat destinul său fotbalistic de ajungerea în patria macaronarilor.
